Navigà Unità in Stati Uniti o scegli u vostru. Fà annunziate, vende a vostra prupietà, elenca per letI Stati Uniti d'America (USA), comunamente cunnisciuti cum'è i Stati Uniti (Stati Uniti o Stati Uniti) o l'America, hè un paese custituitu di 50 stati, un distrittu federale, cinque maiori territorii autogestionali, è diverse pussessi. A 3,8 milioni di chilometri quadrati (9,8 milioni di km2), hè u terzu o quartu paese più grande di u mondu per area totale. A maiò parte di u paese si trova in America centrale di u Nordu trà u Canada è u Messicu. Cù una pupulazione stimata di più di 328 milioni, i SU sò u terzu paese più populatu di u mondu (dopu a Cina è l'India). A capitale hè Washington, DC, è a cità più pupulata hè New York City. I Paleo-indiani anu migratu da a Siberia à u cuntinente nordamericanu almenu 12.000 anni fà. A culunizazione europea hà cuminciatu in u 16u seculu. I Stati Uniti sò emerguti da e tredici culoni britanniche stabilite longu a Costa Este. Numerose disputi trà Gran Bretagna è e culunie anu purtatu à a Guerra Revoluzionaria Americana dura trà u 1775 è u 1783, purtendu à l'indipendenza. I Stati Uniti imbarcaru in una vasta espansione in l'America di u Nordu à traversu u 19u seculu - acquistendu gradualmente novi territorii, spustendu americani indigeni, è ammettendu novi stati - finu à u 1848 quandu hà spazzatu u cuntinente. Durante a seconda mità di u 19u seculu, a Guerra Civile Americana hà purtatu à l'abolizione di l'esclavità in i Stati Uniti. A Guerra Hispanica-Americana è a Prima Guerra Mundiale anu cunfirmatu u statutu di u paese cum'è putenza militare globale. I Stati Uniti sò esce da a seconda guerra mundiale cum'è una superpotenza glubale. Hè statu u primu paese à sviluppà armi nucleari è hè u solu paese à avè usatu in a guerra. Durante a Guerra Freda, i Stati Uniti è l'Unione Soviètica anu cumpitatu in a Corsa Spaziale, culminendu cù a missione Apollo 11 di 1969, u flussu spaziale chì hà sbarcatu l'umani per a prima Luna. A fine di a Guerra Fredda è u colapsu di l'Unione Soviètica in u 1991 anu lasciatu i Stati Uniti cum'è l'unica superpotenza di u mondu.I Stati Uniti sò una republica federale è una demucrazia riprisentativa. Hè un membru fundatore di e Nazioni Uniti, u Bancu Mundiale, u Fondu Monetariu Internaziunale, l'Organizazione di i Stati Americani (OEA), l'OTAN, è altre urganizazioni internaziunali. Hè un membru permanente di u Cunsigliu di Sicurezza di e Nazioni Uniti. Un paese assai sviluppatu, i Stati Uniti hè a più grande economia di u mondu per PIB nominali, u sicondu di i più grandi cumprate a parità di putere è cuntene à circa un quartu di u PIB globale. I Stati Uniti sò u più grande importatore di u mondu è u second exportatore di beni, per valore. Ancu se a so populazione hè di 4% di u totale mundiale, cuntene un 29,4% di a ricchezza tutale in u mondu, a più grande parte di a ricchezza mundiale cuncentrata in un solu paese. Malgradu u rughjone di disparità è di ricchezza, i Stati Uniti cuntinueghjanu un rangu assai altu in misure di u rendiment socioeconomicu, cumprese u salariu mediu, l'ingressu medianu, a ricchezza mediana, u sviluppu umanu, u PIB per capita è a produtividade di i travagliadori. Hè a prima forza militare in u mondu, chì custituisce più di un terzu di i spesi militari mundiali, è hè una forza pulitica, culturale, scientifica di punta in u mondu.Unità hè una misura di l'alloghju equivalente à i quartieri viventi di una casa. In discursu cumunu in Australia è Nova Zelanda, a parola "unità", quandu si riferisce à l'alloghju, significa generalmente un appartamentu, induve un gruppu d'appartamenti si trova in un o più edifici multi-stadi (un "blocu d'appartamenti"), o unità di villa o unità di casa, induve un gruppu di abitazioni hè in unu o più edifici cù un solu pianu, di solitu dispostu intornu à una strada. Allora, una unità hè una suite autònuma di stanze, generalmente di scala modesta, chì pò esse attaccata, semi-staccata o staccata, in un gruppu di abitazioni simili. Usatu in l'industria di pianificazione è di sviluppu urbanu australianu è di Nova Zelanda, hè ancu un sinonimu per abitazione. Una unità di stanza unica hè più comunamente chjamata cum'è una stanza di studio o un beditter, altrimente cunnisciutu com'è Occupante per a Camera Singulare o SRO in l'America di u Nordu. Si pò esse difficili per discernerà precisamente ciò chì l'attributi distingue alcuni sviluppi multi-abitanti cum'è unità di quelli chjamati appartamenti o appartamenti, ma l'usu d'ogni ghjornu suggerisce chì ci hè una dimensione di classe à u termine. In Canada, l'agenza statìstica naziunale, Statistiche Canada, cunta u numeru di abitazioni private in u paese à ogni censu, in quale casu sò poi cunnisciuti cum'è "unità abitanti" è ponu riferisce ugualmente à una casa o un appartamentu. In ogni ghjornu l'unità inglese "unità" hè usata un termini umbrella per appartamenti è condomini.Source: https://en.wikipedia.org/