Navigà Cumpagnia di Mobili in Spagna o scegli u vostru. Fà annunziate, vende a vostra prupietà, elenca per letSpagna (spagnolu: España [esˈpaɲa] (ascolta)), ufficialmente u Regnu di Spagna (spagnolu: Reino de España), hè un paese di l'Europa Sud-Ovest cù alcune sacche di territoriu spagnolu per u Strettu di Gibilterra è l'Oceanu Atlanticu. U so territoriu europeu cuntinentale si trova nantu à a Peninsula Iberica. U so territoriu include ancu dui arcipelagi: l'Isule Canarie à a costa di l'Africa, è l'Isule Baleare in u Mediterraniu. L'enclavi africani di Ceuta, Melilla, è Peñón de Vélez de la Gomera, facenu a Spagna l'unicu paese europeu à avè una fruntiera fisica cun un paese africanu (Maroccu). Diversi piccule isule in u Mari Alboran sò ancu parte di u territoriu spagnolu. U cuntinente di u paese hè cunfinatu à u sudu è à u livante cù u Mediterraniu, eccettu per una piccula frontiera di terra cun Gibraltar; à u nordu è à u nordeste da a Francia, l'Andorra, è u golfu di Biscaglia; à punente è à norduvestu da u Portugallu è l'Oceanu Atlanticu. Con una superficie di 505.990 km2 (195.360 sq mi), Spagna hè u più grande paese in l'Europa Meridionale, u sicondu paese in Europa Occidentale, è l'Unione Europea, è hè u quartu paese per area in u cuntinente europeu. Cù una populazione di più di 46 milioni, Spagna hè u sestu paese più populatu d'Europa, è u quintu paese più populatu di l'Unione Europea. A cità è a cità più grande di Spagna hè Madrid; altri principali aree urbane include Barcelona, Valencia, Siviglia, Zaragoza, Málaga, è Bilbao. L'omi muderni sò ghjunti per prima in a Peninsula Iberica circa 35 000 anni fà. Cultivazioni iberiche inseme cù antichi assentimenti fenici, grechi, celti è cartaginesi sviluppati in a penisula finu à u duminiu rumanu versu u 200 a.C., dopu a quale a regione hè stata chjamata Hispania, secondu u nome fenizianu precedente Sp (a) n o Spania. A la fine di l'Imperu Rumanu Occidentale, i confederazioni tribali tedeschi migravanu da l'Europa Centrale, invadenu a penisula iberica e stabilì regni relativamente indipendenti in i so provinci occidentali, cumprese i Suebi, l'Alani è i Vandali. Eventualmente, i visigoti integravanu forzamente tutti i territori rimanenti indipindenti in la penisula, cumprese a pruvincia bizantina di Spagna, in u Regnu visigoticu, chì unificò più o menu puliticamente, ecclesiasticamente è legalmente tutte l'antiche pruvince romane o regni successori di ciò chì era poi documentatu. cum'è Hispania. In principiu di l'ottavu seculu, u Regnu Visigòticu hè statu cunquistatu da u Califatu Islamicu Omeia, ghjuntu à a penisula in l'annu 711. U guvernu musulmanu in a Peninsula Iberica (al-Andalus) diventò subitu autonomu da Bagdad. A mansa di piccole sacche cristiane in u nordu lasciatu fora di u duminiu musulmanu, longu a prisenza di l'Imperu Carolingianu vicinu à l'area pirinee, avarìbbe purtatu à l'emergenza di i regni cristiani di León, Castiglia, Aragone, Portugallu è Navarra. Duranti sette seculi, una espansione intermittente in sud di questi ultimi regni (metahistoricamente chjamata come una riconquista: a Reconquista) si è culminata cù l'incarnazione cristiana di l'ultima pulitica musulmana (u Regnu Nasrido di Granada) in 1492, u listessu annu Christopher Columbus ghjunghjenu in u New World. Un processu di conglomerazione pulitica tra i regni cristiani hè ancu seguitu, è a fine di u seculu XV hà vistu l'unione dinastica di Castiglia è l'Aragone sottu i Monarchi Cattolici, certi volte cunsiderati cum'è u puntu di emergenza di Spagna cum'è paese unificato. La Cunquista di Navarra serebbe pigliata in 1512, mentre u Regnu di Portogallo hè statu ancu guvernatu da a Dinastia Habsburga trà 1580 è 1640. In u periodu mudernu iniziale, Spagna hà guvernatu unu di i più grandi imperi di a storia chì era ancu unu di i primi imperi glubali. , lasciandu un grande legatu culturale è linguisticu chì include più di 570 milioni di Hispanofoni, facendu à u spagnolu a seconda lingua nativa più parlata in u mondu dopu u Cinese mandarin. Durante l'epica d'oru ci anu ancu assai avanzamenti in l'arti, cù l'ascensione di pittori rinumati cum'è Diego Velázquez. A più famosa letteraria spagnola, Don Quijote, hè statu ancu publicatu durante l'epica d'oru. Spagna ospita u terzu numaru più grande di u Patrimoniu Mondiale di l'UNESCO. L'Espagna hè una demucrazia parlamentaria seculare è una munarchia parlamentaria, cù u Re Filippu VI cum'è capu di Statu. Hè un paese sviluppatu maiori è un paese à altu redditu, cun a quindicesima economia di u mondu per PIB nominali è a sedicesima più grande per PPP. Hè membru di e Nazioni Unite (UN), di l'Unione Europea (UE), di l'Eurozona, di u Cunsigliu di l'Europa (CoE), di l'Organizazione di i Stati Ibero-Americani (OEI), di l'Unione per u Mediterraniu, di l'Atlanticu Nordu Organizazione di u Trattatu (NATO), l'Organizazione per a Cooperazione è u sviluppu di l'ecunumia (OECD), l'Organizazione per a Sicurezza è a Cooperazione in Europa (OSCE), l'area di Schengen, l'Organizazione di u Cumerciu Mundiale (OMC) è parechje altre organizzazioni internaziunali. Mentre ùn hè micca un membru ufficiale, a Spagna hà una "Invitu permanente" à a cima di u G20, participendu à ogni cime, chì face a Spagna un membru di factu di u gruppu.U mobili si riferisce à l'ogetti mobili destinati à sustene diverse attività umane cum'è sedie (eg, sedie, taburete è divani), manghjà (tavule), è dorme (per esempiu, letti). U mobili hè ancu usatu per tene l'ogetti à una altezza convenientu per u travagliu (cum'è superfici orizontali sopra a terra, cum'è tavuli è scrivania), o per guardà e cose (per esempiu, armari è scaffali). U mobili pò esse un pruduttu di cuncepimentu è hè cunsideratu una forma d'arte decorativu. In più di u rolu funziunale di i mobuli, pò serve un scopu simbolicu o religioso. Pò esse fattu di parechji materiali, cumprese metallu, plastica è legnu. I mobili ponu esse fatte cù una varietà di articuli in legnu chì spessu riflettenu a cultura lucale.Source: https://en.wikipedia.org/