Navigà Case in Kisumu, Kenya o scegli u vostru. Fà annunziate, vende a vostra prupietà, elenca per letKenya, ufficialmente a Republica di Kenya (swahili: Jamhuri ya Kenya), hè un paese in Africa orientale. À 580,367 chilometri quadrati (224,081 sq mi), u Kenya hè u 48u paese più grande di u mondu per area. Cù una pupulazione di più di 47.6 milioni in u censu di u 2019, u Kenya hè u 29u paese più pupulatu. A capitale è a cità più grande di Kenya hè Nairobi, mentri a so cità più antica è a prima capitale hè a cità custiera di Mombasa. Kisumu City hè a terza cità più grande è ancu un portu internu nantu à u Lavu Victoria. Altri centri urbani impurtanti includenu Nakuru è Eldoret. Da 2020, Kenya hè a terza ecunumia più grande in l'Africa subsahariana dopu a Nigeria è u Sudafrica. U Kenya hè cunfina cù u Sudan di u Sud à u nordu-ovest, l'Etiopia à u nordu, a Somalia à l'est, l'Uganda à l'ouest, a Tanzania à u sudu è l'Oceanu Indianu à u sudueste. A so geografia, u clima è a pupulazione varianu assai, chì varieghja da cime fredde innevate (Batian, Nelion è Point Lenana nantu à u Monti Kenya) cù vasti boschi circundanti, fauna è e regioni agriculi fertili à i climi temperati in i cunti occidentali è di u Rift Valley è secchi menu fertili. zone aride è semi-aride è deserti assoluti (Desert Chalbi è Desert Nyiri). I primi abitanti di Kenya eranu Hunter-gatherer simili à l'oghje persone Hadza. Sicondu a datazione archeologica di l'artefatti assuciati è u materiale scheletricu, i parlanti cushiti si sò stallati prima in i pianuri di u Kenya trà 3.200 è 1.300 aC, una fase cunnisciuta cum'è u Neoliticu Pastorale di a Savana di Lowland. I pastori di lingua nilotica (ancestrali à i parlanti nilotici di Kenya) cuminciaru à migrà da l'attuale Sudan di u Sud in Kenya versu u 500 aC. U populu Bantu si stalla in a costa è l'internu trà 250 aC è 500 dC. U cuntattu europeu hà iniziatu in u 1500 dC cù l'Imperu Portughese, ancu s'è a culunizazione efficace di Kenya hà iniziatu in u XIX seculu durante l'esplorazione europea di l'internu. U Kenya mudernu emerge da un protetturatu stabilitu da l'Imperu Britannicu in u 1895 è a successiva Colonia di Kenya, chì principia in u 1920. Numerose dispute trà u Regnu Unitu è a culunia hà purtatu à a rivoluzione Mau Mau, chì principia in u 1952, è a dichjarazione di u Kenya. l'indipendenza in u 1963. Dopu à l'indipendenza, u Kenya resta un membru di a Commonwealth of Nations. A custituzione attuale hè stata aduttata in u 2010 per rimpiazzà a custituzione di l'indipendenza di u 1963. Kenya hè una repubblica demucratica rappresentante presidenziale, in quale i funzionari eletti rapprisentanu u populu è u presidente hè u capu di statu è di guvernu. Kenya hè un membru di e Nazioni Unite, a Commonwealth of Nations, u Bancu Mondiale, u Fondu Monetariu Internaziunale, u COMESA, a Corte Penale Internaziunale è altre urganisazioni internaziunali. Cù un RNB di 1,460, u Kenya hè una ecunumia di redditu mediu-bassu. L'ecunumia di Kenya hè a più grande in l'Africa orientale è cintrali, cù Nairobi chì serve cum'è un centru cummerciale regiunale maiò. L'agricultura hè u settore più grande: u tè è u caffè sò culturi tradiziunali di cuntribuzione, mentre chì i fiori freschi sò una esportazione in rapida crescita. L'industria di i servizii hè ancu un mutore ecunomicu maiò, in particulare u turismu. Kenya hè un membru di u bloccu cummerciale di a Comunità di l'Africa Orientale, anche se alcune organizzazioni cummerciale internaziunali u categuriscenu cum'è parte di u Cornu di l'Africa. L'Africa hè u più grande mercatu di esportazione di Kenya, seguita da l'Unione Europea.Una casa hè un edifiziu chì funziona cum'è casa, chì varieghja da abitazioni semplici, cume cascate rudimentarie di tribù nomade è shacks improvvisate in caseddi à strutture cumplesse, fissi di legnu, brique, cimentu o altri materiali chì cuntenenu fontaneria, ventilazione è sistemi elettrici. [1] [2] I casi utilizanu una serie di sistemi di tetti differenti per mantene a precipitazione cum'è a pioggia da entre in u spaziu di l'abitazione. E case puderanu avè porte o serrature per assicurà u spaziu di l'abitazione è prutegge i so abitanti è u cuntenutu da i tappi o altre pidaglie. A maiò parte di e case moderni cunvenziunali in e culture occidentali cuntenenu una o più camere è bagni, una cucina o zona di cucina, è un salottu. Una casa pò avè una sala di pranzu separata, o a zona di manghjà pò esse integrata in una altra stanza. Alcune grandi case in America di u Nordu anu una sala di recreazione. In e società tradiziunale orientate à l'agricultura, l'animali domestici cum'è e pollastri o una bestia più grande (cum'è e vacche) ponu sparte una parte di a casa cù l'omu. L'unità suciale chì vive in una casa hè cunnisciuta cum'è una casa. Di solitu, una casa hè una unità famigliale di qualchì tippu, anche quandu e famiglie ponu ancu esse altre gruppi suciali, cum'è i camerieri o, in una casa di stanza, individui senza cunnette. Alcune case anu solu un spaziu di abitazione per una famiglia o un gruppu di dimensioni simile; case più grande chjamate case di città o case di fila pò cuntene numerose abitazioni famigliali in a stessa struttura. Una casa pò esse accumpagnata da capastieri, cum'è un garage per i veiculi o un casinò per l'equipaghji è l'arnesi di giardinaggiu. Una casa puderà avè un patiu o cortile, chì servenu cum'è spazii supplementari induve l'abitanti ponu rilassate o manghjà.Source: https://en.wikipedia.org/