Navigà Terra Agricola in Malesia o scegli u vostru. Fà annunziate, vende a vostra prupietà, elenca per letMalesia ((ascolta) mə-LAY-zee-ə, -zhə; malese: [məlejsiə]) hè un paese in Sud-Asia. A monarchia custituziunale federale hè composta di tredici stati è trè territorii federali, separati da u Mari di a Cina Sud in dui regioni, a Malaysia Peninsulari è a Malesia orientale di Borneo. Malaysia Peninsulari cumparte una fruntiera terrestre è marittima cù Tailanda è cunfini maritimi cù Singapore, Vietnam è Indonesia. La Malaisia Orientale divide e fruntiere marittime è maritime cù u Brunei è l'Indonésia è una fruntiera marittima cù Filippine è Vietnam. Kuala Lumpur hè a capitale naziunale è a cità più grande mentre Putrajaya hè a sede di u guvernu federale. Cù una pupulazione di più di 30 milioni, Malaysia hè u 44 paese più populatu di u mondu. U puntu più meridionale di l'Eurasia continentale hè in Tanjung Piai. In i tropichi, Malasia hè unu di i 17 paesi megadiversi, casa di una quantità di spezie endemiche. Malasia hà u so urigine in i regni malesi chì, da u 18u seculu, sò diventati sottumessi à l'Imperu Britannicu, assuciatu cù u protectoratore britannicu di Stretti. A Malaysia Peninsulare hè stata unificata cum'è l'Unione Malasiana in 1946. A Malaya hè stata ristrutturata cum'è Federazione di a Malaya in 1948 è ottenne l'indipendenza in u 31 d'Agostu di u 1957. Malaya unita cù u Borneo di u Nordu, Sarawak, è Singapore u 16 settembre 1963 per diventà a Malaysia. In u 1965, Singapore hè stata espulsa da a federazione.U paese hè multietnicu è multi-culturale. Circa a mità di a pupulazione hè etnicamente malese, cù grande minurità di populi cinesi, indiani, e indigeni. Mentre ricunnoscendu l'Islam cum'è a religione stabilita di u paese, a Custituzione concede a libertà di religione à i non-musulmani. U guvernu hè strettamente mudellu nantu à u sistema parlamentariu di Westminster è u sistema ghjuridicu hè basatu nant'à u dirittu cumunu. U capu di statu hè un monarca elettu, cunnisciutu cum'è Yang di-Pertuan Agong, sceltu trà i dirigenti ereditarii di i nove stati malesi ogni cinque anni. U capu di guvernu hè u primu ministru. Dopu l'indipendenza, u PIB malasisi hà criscatu à una media di 6,5% à l'annu per quasi 50 anni. L'ecunumia hè stata tradizionalmente alimentata da e so risorse naturali ma hè in espansione in i settori di a scienza, u turismu, u cummerciu è u turismu medico. Malasia hà una ecunumia di mercatu recentemente industrializata, classificata in u terzu locu in Asia di u Sudeste è u 33u più grande di u mondu. Hè un membru fundatore di l'ASEAN, EAS, OIC è membru di l'APEC, di u Commonwealth è di u Muvimentu micca Alinatu.A terra agricula hè tipicamenti a terra dedicata à l'agricultura, [1] l'usu sistematicu è cuntrullatu di altre forme di vita - in particulare a crescita di bè è a produzzione di culturi - per pruduce cibo per l'omu. [2] [3] Hè dunque in generale sinonimu di terri agriculi o di terri cultivatori. L'Organizazione di e Nazioni Unite per l'Alimentazione è l'Agricultura è altri chì seguitanu e so definizioni, in ogni modu, usanu ancu terrenu agriculu o spaziu agriculu cum'è terminu d'arte, induve significa a cullezzione di: [4] [5] "terra arable" (aka terra agricola): quì redefinitu per riferisce à i culturi di produzzione di terri chì necessitanu piantazioni annuali o terreni di vaghjime o pasture aduprate per tali culturi in ogni "cinque terrenu" permanente di cinque anni: culturi di produzzione di terri chì ùn necessitanu di piantà annuali prati permanenti: pasture naturali o artificiali è arbusti in grado di esse aduprate per u pasturaghju hè raghjone induve u sensu di "terra agricula" include una gran parte di terra micca attivamente o ancu attuali cunsacrata à l'usu agriculu. U terrenu in realtà sottu culturi ripiantati annuali in ogni annu invece hè dichjaratu chì custituisce "terra suminata" o "terra cultivata". "Terri di cultiva permanenti" includenu piantazioni boscate aduprate per a cugliera di caffè, gomma, o fruttu, ma micca ferme d'arburu o forze aduprate aduprate per u legnu o a legnu. U terrenu chì pò esse adupratu per l'agricultura hè chjamatu "terra cultivabile". Intantu, i terreni agriculi sò usati di manera diversa in riferimentu à tutti i terreni agriculi, à tutte e terre cultivate, o solu à u sensu di novu "terra arrabbiata" limitata. Sicondu u so usu di irrigazione artificiale, a "terra agricula" di a FAO pò esse divisa in terra irigata è micca irigata.Source: https://en.wikipedia.org/