Navigà Immubiliari in Santa Lucia o scegli u vostru. Fà annunziate, vende a vostra prupietà, elenca per letSanta Lucia (Regnu Unitu: (ascolta), Stati Uniti: (ascolta); francese: Sainte-Lucie) hè un paese isulanu suverchiu in l'Indie Occidentale in u mari di i Caraibi orientali à u cunfini cù l'Oceanu Atlanticu. L'isula hè stata chjamata prima Iyonola, u nome datu à l'isula da i nativi amerindiani è più tardi, Hewanorra, u nome datu da i Caribs nativi. Parte di e Miniere Antille, si trova à nordu / nordeste di l'isula di Saint Vincent, à norduveste di Barbados è à sud di Martinica. Copre una superficie di terra di 617 km2 (238 chilometri quadrati) è hà datu una populazione di 165,595 in u censu di u 2010. A so capitale hè Castries. I Francesi eranu i primi coloni europei di l'isula. Hanu firmatu un trattatu cù i Caribi Isulani nativi in 1660. L'Inghilterra hà pigliatu u cuntrollu di l'isula da u 1663 à u 1667. In anni successivi, era in guerra cù a Francia quattordici volte, è u duminiu di l'isula cambiavanu spessu (era statu regnatu sette volte ognunu da i Francesi è Britannichi). In u 1814, i britannici piglianu u cuntrollu definitivu di l'isula. Perchè si cambiava cusì spessu trà u cuntrollu britannicu è u francese, Santa Lucia era cunnisciuta ancu com'è "Elena di l'Indie Occidentale" dopu u caratteru mitologicu grecu, Helen di Troia. U guvernu riprisentante hè ghjuntu in u 1840 (u suffragiu universale hè statu stabilitu in u 1953). Da u 1958 à u 1962, l'isula hè stata membru di a Federazione Indie Occidentale. U 22 di ferraghju 1979, Santa Lucia diventa statu indipendente è membru di a Commonwealth of Nations. Santa Lucia hè una ghjuridizione mistu, vale à dì chì hà un sistema ghjuridicu basatu in parte sia in u dirittu civile sia in u dirittu cumunu inglese. U Codice Civile di Santa Lucia di 1867 hè statu fundatu nantu à u Codice Civile di u Quebec di u 1866, cumplementatu da una legge inglese inglese di dirittu cumunu. Hè dinò un membru di l'Organizazione Internaziunale di a Francofonie.Un gestore di l'immubiliare o un gestore di l'immubiliare hè una persona o una impresa incaricata di operare una prupietà immubiliare per una tarifa, quandu u pruprietariu ùn hè incapace di assistisce personalmente à tali dettagli, o ùn hè micca interessatu à fà. A pruprietà pò esse di titulu individuale o esse possu esse sottumessu à titulu sezionale, cumpagnia di blocu di partecipazioni è possa esse registratu per l'usu residenziale, uffiziu cummerciale è à l'ingrossu o à l'usu industriale. I funzioni tipichi previsti di un capu di a pruprietà includenu truvà / scacciate è in generale trattendu cun inquilini è a coordinazione cù i desideri di u pruprietariu. Tali arrangiamenti ponu esigene u gestore di l'immubiliare per cullà affitti, è pagà e spese necessarie è imposte, realizendu rapporti periodichi à u pruprietariu, o u pruprietariu pò solu delegà e misure specifiche è trattanu direttamente cù l'altri. Un gestore di pruprietà pò organizà una larga varietà di servizii, cumu puderà esse dumandatu da u pruprietariu di a pruprietà per un pagamentu. Dove una abitazione (casa di vacanze, seconda casa) hè occupata solu periodicamente, u gestore di l'immubilità puderà disporre per un monitoraghju di sicurezza più elevatu, seduta, magazzinu è spedizione di merchenzie, è altre sottocontrattu locale necessarie per rende a proprietà còmode quandu u pruprietariu hè in residenza (utilità, sistemi operativi, forniture è persunale nantu à a manu, etc.). A gestione di a pruprietà pò ancu include pruprietà cummerciale induve u gestore di l'immubiliare pò opera l'aziende, cume gestisce a pruprietà. Alcuni ghjuridizioni ponu dumandà un gestore di pruprietà per esse licenziatu per a professione. U gestore di a pruprietà hà una responsabilità primaria à u patrone è una responsabilità secundaria à l'agenzia. A relazione di u gestore di a pruprietà cù u pruprietariu è cù l’inquilin hè cruciale per furmà e aspettative di e duie parte in affittu postu chì e duie parti cercanu è aspettaranu certi diritti è benefici fora da ellu.Source: https://en.wikipedia.org/